- prápur
- s. m., pl. prápuri
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
prápur
Look at other dictionaries:
prapur — PRÁPUR, prapuri, s.m. 1. Steag ostăşesc din ţările române, prins de obicei în vârful unei lănci; flamură; p. ext. materialul steagului descris mai sus. 2. Steag bisericesc purtat la procesiuni sau la alte solemnităţi religioase. 3. (pop.)… … Dicționar Român
drob — DROB1, (1), drobi, s.m., (2, 3), droburi, s.n. 1. s.m. Bucată, bulgăre mai mare de sare; p. gener. bucată mare şi compactă din ceva. 2. s.n. Măruntaie de miel. ♢ Mâncare preparată din măruntaie de miel tocate, învelite în prapur şi puse la cuptor … Dicționar Român
mezenter — MEZENTÉR, mezentere, s.n. Foiţă a peritoneului care înveleşte şi leagă intestinul de peretele posterior al abdomenului şi în care se găsesc vase sangvine şi limfatice, nervi şi ganglioni limfatici; prapur. – Din lat. mesentherium, fr. mésentère.… … Dicționar Român
bezer — BEZÉR s. v. mezenter, mezoblast. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime bezér s.n. (înv.) 1. membrană groasă de la intestine; mezenter; grăsimea de pe intestine; – untură de porc. 2. (fig.) bărbia celui gras. Trimis de blaurb, 22.03.2006 … Dicționar Român
cighir — CIGHÍR ĩ m. pop. Fel de mâncare preparat din măruntaie (de porc, de miel etc.) tocate şi înfăşurate în prapur; drob. / Trimis de siveco, 28.04.2006. Sursa: NODEX cighír (cighíruri), s.n. – 1. Intestine de miel. – 2. Cîrnat preparat cu intestine … Dicționar Român
drapel — DRAPÉL, drapele, s.n. Bucată de pânză sau de mătase (într una sau în mai multe culori, adesea cu o emblemă sau cu o stemă) prinsă de un băţ şi reprezentând semnul distinctiv al unui stat, al unei unităţi militare, al unei organizaţii, asociaţii… … Dicționar Român
mura — MURÁ, murez, vb. I. tranz. 1. A ţine unele legume într o soluţie de oţet sau în saramură pentru a le face să se acrească şi să se conserve. ♦ refl. (Despre unele legume ţinute în oţet sau în saramură) A deveni acru şi bun de mâncat; a se acri. 2 … Dicționar Român
peritoneu — PERITONÉU, peritonee, s.n. Membrană seroasă subţire care căptuşeşte peretele cavităţii abdomenului şi acoperă organele cuprinse în această cavitate. – Din lat. peritonaeum. Trimis de oprocopiuc, 13.03.2004. Sursa: DEX 98 PERITONÉU s. (anat.)… … Dicționar Român
placentă — PLACÉNTĂ, placente, s.f. 1. (anat.) Organ musculos şi spongios care se formează în perioada de gestaţie la majoritatea mamiferelor şi care face legătura între mamă şi embrion, servind la nutriţia şi respiraţia acestuia, eliminându se la naştere;… … Dicționar Român
pohoială — POHOIÁLĂ s. v. albeaţă, cataractă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime pohoiálă, s.f. (înv. şi reg.) 1. boală de ochi la cai, datorită căreia aceştia nu mai văd drumul (cataractă, leucom, epitoră, urdoare). 2. membrană care înveleşte… … Dicționar Român
